Pitik.Boss
BOSS FORUM
 Din: GERMANIA
Inregistrat: acum 18 ani
Postari: 608
|
|
Pai casa fii hacker in domeniu linuk tr sa shti urmatoarele comenzi " ca pe apa " pentru ca fara ele potzi sa faci pipi pe hackering
sa incepem
- cd -> deschidere de director /in acelasi timp si iesi dintr-un director cu ea pana in /home director ;
- cd - (minus) -> mergi la directorul anterior
- cd dir && command -> / dechide director , executa comanda si se intoarce in directorul precedent .
- ls -> afiseaza continutul unui director
- ls -lrt -> listeaza rapid fiserele din dir curent aranjandule dupa data modificarii .
- pico -> Pe majoritatea sistemelor - editeaza un fisier / de ex ai fisier : mech.set // dai pico mech.set
- vi -> similar cu pico doar ca e un program diferit . / de ex : vi mech.set
- cat -> nu editeaza ci doar citeste fisere .
- gpg -c file -> encripteaza fisiere
- gpg file.gpg -> decripteaza un fiser de extensie .gpg
- echo 'wget url' | at 01:00 ->echo e ceva gen schedule pe windows -// dai echo si comanda | at time /i love this command :P
- echo I live in <country> -> / afiseaza date despre tara respectiva .
- tar c dir/ | bzip2 > dir.tar.bz2 -> arhiveaza directorul introdus .
- tar cvzf folder.tgz folder/ - arhiveaza folderul respectiv .
- tar -zxvf ( sau tar xzvf) -> dezarhiveaza o arhiva : de ex ai arhiva : emech-
darwin.tar.gz // tar xzvf emech-darwin.tar.gz
- wget url -> downloadeaza url-ul introdus .
- hostname -i -> afiseaza ip-ul serverului respectiv // echivalent cu -> hostname /.
- cal -3 -> afiseaza calendar
- cal 9 1752 -> afiseaza calendarul pt luna a9a din anul 1752 :P
- date -d fri -> afiseaza data acestei vineri .
- w -> listeaza toate conexiunile in momentul respectiv la serverul pe care esti ;
- lsof -p $$ -> afiseaza adresele proceselor pornite de userul de pe care esti .
- lsof ~ -> afiseaza procesele apelate de cele la care ti s-a aratat adresa cu
comanda anterioara .
- lynx url -> navighezi pe internet de pe linux /ex : lynx ) ( nu merge la toate sistemele )
- passwd -> meniu de schimbare de parola pt userul pe care esti .
- pwd -> afiseaza adresa directorului in care esti .
- mkdir -> creeaza director /ex : mkdir stef :P
- mv -> muta un fisier/director intr-o locatie : /ex : mv psybnc.tgz /tmp/.stef
- cat /etc/issue -> ca sa afli ce versiune de linux ai .
- /sbin/ifconfig | grep inet -> vezi ip-urile serverului .
- cat /etc/hosts -> iti arat host-urile root-ului .
- cat /etc/passwd -> astfel sti cate usere si ce usere sunt .
- /usr/sbin/useradd user -> Adaugi un user .
- /usr/sbin/useradd -o -u 0 user -> Adaugi un user dar cu drept de root
- /usr/sbin/userdel useru -> stergi usere .
comenzii linux (root)
w -->iti arata uptime, si cine mai e online
who -->iti arata cine mai e online pe sistem
ocklist => ce porturi are deschise
cat /etc/shadow => parole scriptate
/sbin/ifconfig | grep inet => ce ip-uri are
/etc/hosts => vhost-urile
/usr/sbin/adduser -g0 | passwd | /usr/sbin/userdel
cat /etc/passwd => ce usere are
w , uptime => arata de cate zile este serverul sus
id, whoami => arata dreptul pe care il avem pe root: apache sau root
ls, dir => arata continutul unui folder
rm -rf => aterge un folder sau fisier
Impachetez un fisier tar chf fisier.tar fisier
=> tar zcd fisier.tar director
ping -c1 yahoo.com => Vad ip la un server
/sbin/ipchains -A input --destination-port -p tcp -j REJECT
route add -host ip-ul reject Inchid un port anume
cat /proc/cpuinfo Informatii despre sistem
rpm -Uhv arhiva despachetez arhiva rpm
gzip -9 ex.tar modifik extensia tar in tar.gz
/usr/sbin/useradd -o -u 0 http fak shell
cat /etc/issue vad versiunea de linux
gcc program.c -o program compilez un program
df -h vad cat spatiu are hardu
/etc/rc.d/init.d Afisate Pidurile
cat /etc/hosts Vad Vhosturile
netstat -aut VAd cine mai ii pe roata
cat /etc/*release Vad versiunea de linux
alias ls='dir --color=tty' Bag ls
/usr/sbin/userdel user Sterg user
find / -name ".. " -print -xdev caut foldere ascunse
find / -name ".*" -print -xdev | cat -v caut foldere ascunse
dictionar linux
apache -> Apache este un puternic open source server web dezvoltat de catre Apache Group. Acesta ruleza pe sitemele de operare Unix, Linux, sau Windows. Aceasta aplicatie este o derivare a originalului server de web NCSA dezvoltat de Universitate Illinois din Urbana-Champaigne. Apache este cel mai polpular server web de pe internet, si mult mai puternic decat Internet Information Server al firmei Microsoft, cel mai apropiat competitor.
APM -> (Advanced Power Management) O functie utilizate de anumite BIOS-uri pentru a trece computer-ul intr-o stare de stand-by dupa o anumita perioada de inactivitate. Pe laptop-uri, APM-ul este responsabil cu raportarea starii bateriei si, daca este suportat, timpul estimat ramas de viata a bateriei.
APT -> Advanced Package tool/Outil de paquetage avance(DEBIAN)
ARP-> Address Rezolution Protocol Realizeaza pentru IP (Internet Protocol) gasirea adresei hardware a masinii de destinatie.
ASCII -> (American Standard Code for Information Interchange). Codul standard utilizat pentru stocarea caracterelor, incluzand caracterele de control, pe un computer. Multe coduri pe 8 biti (ca ISO 8859-1, setul de caractere implicit sub Linux) contin ASCII ca prima jumatate.
bash -> Bash este un interpretor-limbaj de comanda care executa comenzi citite de la intrarea standard sau dintr-un fisier.
Browser -> Program folosit la navigarea pe site-uri web ce permite vizualizarea de pagini hypertext(html), documente, imagini, secvente video shi audio.
BSD -> (Berkley Software Distribution) O varianta de Unix creata de departamentul de informatica de la Universitatea Berkley. Aceasta versiune a fost considerata intotdeauna mai avansata din punct de vedere tehnic, si a adus multe inovatii in lumea informaticii in general si Unix-ului in particular.
c/c++ -> limbaj de programare pe care se bazeaza linuxul
CHAP -> (Chalange-Handshake Authentication Protocol) Protocol folosit de ISP's pentru a autentifica clientii lor.
CIFS -> (Common Internet FileSystem) Predecesorul sistemului de fisiere SMB, folosit pe sisteme DOS.
ctime -> Data creeari fisierului
DHCP -> (Dynamin Host Configuration Protocol) Protocol creat pentru ca masinile dintr-o retea locala sa obtina dinamic o adresa IP de la un server DHCP.
DMA -> (Direct Memory Access) O facilitate utilizata in arhitectura PC-urilor care permite unui periferic sa citeasca sau sa scrie in memoria principala fara ajutorul procesorului.
DPMS -> (Display Power Management System) Protocol utilizat de toate monitoarele moderne pentru a administra functiile de economisire a energiei. Monitoarele care suporta aceste functii sun numite "green monitors".
ELF -> (Executable and Linking Format) Formatul binar utilizat de cele mai multe distributii CNU/Linux din zilele noastre.
ext2 -> Prescurtarea de la "Extended 2 filesystem". Este sistemul de fisiere nativ al GNU/Linux si are toate caracteristicile oricarui sistem de fisiere din Unix: suport pentru fisiere speciale (legaturi sibmolice,...), permisiuni pe fisier, etc.
FAQ -> (Frequently Asked Questions) Un document care contine o serie de de intrebari/raspunsuri despre un anumit subiect. FAQ-urile au aparut in newsgroup-uri, dar acest tip de document apare acum pe diferite site-uri web, si chiar produse comerciale au propriul FAQ. In general, acestea sunt surse foarte bune de informatii.
FAT -> (File Allocation Table) Sistem de fisiere folosit de DOS si Windows.
FDDI -> (Fiber Distributed Digital Interface) Un nivel fizic de mare mare viteza a unei retele, care utilizeaza fibra optica pentru comunicatie. Folosit doar de retelele mari, in principal din cauza costurilor.
FHS -> (Filesystem Hierarcy Standard) Un documnent care contine trasaturile unei organizari coerente sub forma de arbore a fisierelor in sistemele Unix.
FIFO -> (First In, First Out) O structura de date sau buffer hardware de unde obiectele sunt luate in ordinea in care au fost puse.
FTP -> (File Transport Protocol) Acesta este protocolul standard utilizat la transferarea fisierelor de pe un computer pe altul.
pt wget pt.:Bnc,Psybnc,Botii,WU-Exploits,WU-PATCH,SSH exploits,PHP Exploits,Securizare Samba,Arhiva Psybnc,Bnc,botii................ Scanere,Sniffer,Flood,Rk.Pico,Tar,Cgi,Ps,Emech-compilat...............
Ftp........... Comenzi.......Pico....tar,Muh,Librarii linux..........Windows bnc..Darwin bnc ....RedHat,Other,eMech Linux,eMech Darwin....
Comenzide shell
$ <comanda> [<optiuni>] [<parametri>] ,unde:
Ã,· <comanda> reprezint? numele comenzii (fi?ier executabil = procedur?, func?ie, program);
Ã,· <optiuni> reprezint? op?iuni desemnate printr-o liter?, precedata de semnul ââ,¬Â?-ââ,¬Å" sau ââ,¬Å"+ââ,¬Â?; dac? sunt mai multe op?iuni, acestea se scriu una dup? alta, f?r? spa?iere, dar precedate de semnul ââ,¬Å"-ââ,¬Å" sau ââ,¬Å"+ââ,¬Â?;
Ã,· <parametri> reprezint? nume de fi?iere sau ?iruri de caractere ce constituie parametrii comenzii.
Observa?ie. Cele trei construc?ii lexicale <comanda>, <optiuni>, <parametri>, trebuie s? fie separate prin spa?ii.
Numele comenzii <comanda> este numele fi?ierului executabil ce urmeaz? a fi executat ?i este c?utat �®n urm?toarea secven??:
Ã,· Ã?®n directorul curent; dac? nu este g?sit;
Ã,· Ã?®n directorul /bin ; dac? nu este g?sit;
Ã,· Ã?®n directorul /usr/bin ; dac? nu este g?sit;
Ã,· Ã?®n caz contrar se d? mesaj de eroare afi?at de Shell.
Construc?ia lexical? <parametri> reprezint? de multe ori nume de fi?iere a c?rui sintax? a fost precizat?. Interpretorul Shell permite specificarea fi?ierelor ?i prin utilizarea urm?toarelor metacaractere:
Ã,· ââ,¬Å"*ââ,¬Â? ce semnific? orice ?ir de caractere, inclusiv ?irul vid;
Ã,· ââ,¬Ë??ââ,¬Â? ce semnific? orice caracter;
Ã,· ââ,¬Å"[ââ,¬Â¦]ââ,¬Â? ce semnific? o mul?ime de caractere;
Ã,· ââ,¬Å"-ââ,¬Å" ce semnific? o secven?? lexicografic?.
Pe baza acestor metacaractere, interpretorul Shell va genera nume de fi?iere utilizate �®n cadrul comenzilor.
Exemple.
1. *.c - indic? toate fi?ierele av�¢nd sufixul c;
2. def[0-9] - indic? fi?ierele def0, def1, ââ,¬Â¦, def9;
3. prog[09] - indic? fi?ierele def0, def9;
4. cap? - indic? fi?ierele existente cap1, cap2, cap3;
5. cap* - indic? fi?ierele existente cap1, cap2, cap3, cap1.c, cap2.c;
6. prog[*?] - indic? at�¢t varianta prog*, c�¢t ?i varianta prog?.
Procese paralele
�Žn mod normal, interpretorul de comenzi Shell execut? comenzile secven?ial, dar are facilit??i pentru lansarea de procese �®n paralel pe care s? le controleze. Un proces este creat de un alt proces prin execu?ia func?iei (apelului) de sistem fork.
Dup? ini?ierea (deschiderea) unei sesiuni de lucru la un terminal (sta?ie de lucru), sistemul Unix lanseaz? un proces Shell pentru terminalul respectiv. �Žn mod normal, sistemul Unix consider? c? un proces poate s? treac? prin urm?toarele st?ri:
Ã,· crearea procesului ( func?ia de sistem fork);
Ã,· a?teptarea (repaus) pentru execu?ie (func?ia de sistem wait);
Ã,· execu?ia procesului ( func?ia de sistem exec);
Ã,· terminarea (anularea) execu?iei procesului ( func?ia de sistem kill);
Dup? crearea unui proces, acesta este trecut �®n starea Ready (gata de execu?ie) pentru a trece �®n starea Run (execu?ie) potrivit principiului de time-sharing, care const? �®n parti?ionarea timpului unit??ii centrale �®ntre procese dup? priorit??i. Priorit??ile proceselor utilizator sunt evaluate dinamic la intervale fizice (de exemplu la zecimi de secund?:
Pp = TUC / TM , unde
Ã,· Pp reprezint? prioritatea procesului;
Ã,· TUC reprezint? timpul unit??ii centrale acordat procesului;
Ã,· TM reprezint? timpul Ã?®n memoria intern? pentru proces.
Ordinea de prelucrare a proceselor este dat? de ordinea cresc?toare a priorit??ilor, procesele de sistem fiind prioritare celor utilizator. Algoritmul de planificare corespunde unui algoritm de tip round-robin ce asigur? eliberarea unit??ii centrale de c?tre procesul curent �®ntr-un timp finit. Prelucrarea proceselor necesit? comunicarea �®ntre ele. Exist? dou? metode de realizare a comunic?rii intre procese:
Ã,· tehnica redirect?rii - caz Ã?®n care se folose?te un fi?ier ce va fi INPUT pentru un proces ?i OUTPUT pentru un alt proces;
Ã,· tehnica pipe - caz Ã?®n care conectarea se face direct Ã?®ntre procese, f?r? fi?ier intermediar; mecanism de tip server/client;
�Žn timpul prelucr?rilor are loc sincronizarea proceselor ce se refer? la urm?toarele:
Ã,· sincronizarea procesului tat? Ã?®n raport cu procesul fiu ?i care este controlat? de utilizator prin utilizarea func?iei de sistem wait care blocheaz? procesul tat? pÃ?¢n? la terminarea procesului fiu;
Ã,· sincronizarea prin mesaje ce este controlat? de sistem ?i se refer? la comunicarea Ã?®ntre procese prin pipe;
Ã,· sincronizarea prin evenimente ?i care este controlat? de utilizator prin semnale recunoscute de sistem: pause, kill, allarm.
Pentru gestionarea proceselor, nucleul (Kernel) folose?te dou? zone:
Ã,· tabela de procese Ã?®n care se introduc mai multe informa?ii, ?i anume:
n identificatorul procesului (PID);
n identificatorul utilizatorului;
n lungimea procesului;
n locul �®n memorie unde este rezident �®n mod curent;
Ã,· structura utilizator Ã?®n care se afl? mai multe informa?ii:
n zona de salvare a registrilor generali;
n informa?ii pentru acces la fi?iere;
n informa?ii despre directorul curent.
Fiecare proces are propriul spa?iu de adrese. Procesul poate adresa orice loca?ie �®n spa?iul s?u de adrese f?r? s? aib? acces la spa?iile altor procese. Spa?iul de adrese al unui proces este constituit din trei segmente (imaginea procesului, supus swapping-ului):
Ã,· segmentul de text - con?ine instruc?iunile programului (codul);
Ã,· segmentul de date - con?ine o zona ini?ializat? (constantele programului ?i tablourile ini?ializate) ?i o zon? neini?ializat? (ini?ializat? cu zerouri);
Ã,· segmentul de stiv? - utilizat pentru stiva de exec?ie a procesului Ã?®n mod utilizator;
Ã,· segmentul de sistem - con?ine o parte din informa?iile de comand? ale procesului ?i stiva nucleului.
Principalele comenzi Shell
Comenzile Shell �®n sistemul Unix pot fi grupate din punct de vedere al functionalit??ii �®n mai multe categorii:
Ã,· comenzi pentru informare ( cal, date, time, who, echo, passwd, login, mail, elm, write, tty, stty, man);
Ã,· comenzi pentru gestiunea directoarelor ( pwd, cd, mkdir, rmdir, ls);
Ã,· comenzi pentru gestiunea fi?ierelor ( cat, pr, lpr,lp, file, find, rm, cp, mount, umount, mv, cmp, chmod, chown, chgrp, diff, sort, tsort, tail, wc);
Ã,· comenzi pentru gestiunea proceselor ( ps, nice, kill, sleep, time, sh, at );
Ã,· comenzi pentru gestiunea volumelor ( df, dn ).
Multe din comenzile Shell sunt de fapt utilitare cu foarte multe facilit??i. Pentru descrierea lor vom folosi, conform obi?nuin?ei, cÃ?¢mpuri op?ionale delimitate de paranteze drepte [ ?i ], precum ?i construc?ii lexicale pentru entit??i (director, fi?ier, etc. ) delimitate de paranteze ascu?ite < ?i >. Vom conveni ca pentru repetarea unui element s? utiliz?m imediat dup? el scrierea ââ,¬Å"ââ,¬Â¦Ã¢â,¬Â?.
Comenzi pentru informare
1. $cal [<luna>] [<an>]
- afi?eaz? calendarul (gregorian) al lunii curente dac? lipsesc parametri
2. $date
- afi?eaz? data curent?
3. $time
- afi?eaz? timpul curent
4. $who
- afi?eaz? numele utilizatorilor conecta?i la sistem �®n momentul respectiv
5. $echo [<text>]
- afi?eaz? (un ecou) la ie?irea standard textul <text>
6. $passwd
- modific? parola existent? pentru utilizatorul respectiv
7. $login
- deschide o sesiune de lucru Unix care va cere numele utilizatorului ?i parola
8. $mail
- emitere/recep?ie pentru po?ta electronic?
a) expedierea : $mail <adresa> ââ,¬Â¦
- mesajul (de regul? mai scurt) se tasteaz? imediat dup? comand? ?i se va termina cu o linie ce va con?ine ââ,¬Å".ââ,¬Â?; mesajul se va transmite la destina?ie Ã?®n directorul /usr/mail;
b) recep?ia : $mail
- consultarea cutiei po?tale proprie utilizatorului, numit? mbox, ?i care ofer? proprietarului ac?iuni de vizualizare, ?tergere, salvare pentru fiecare mesaj din cutia po?tal?;
Observa?ie.Se poate utiliza comanda $ELM pentru listarea tuturor mesajelor, ?i care ofer? un meniu cu urm?toarele func?iielete, Undelete, Mail a message, Replay mail, Forward mail, Quit, Read a message.
9. $write <utilizator> [<terminal>]
- transmite un mesaj pe terminalul unui utilizator ce este conectat �®n sistem;
mesajul se tasteaz? imediat dup? comand? ?i se termin? cu <Ctrl>+<Z>
10. $tty
- afi?eaz? numele terminalului (fi?ierul ata?at)
Exemplu:
/dev/pty/ttys3
11. $stty
-afi?eaz? caracteristicile terminalului la care se lucreaz? (viteza de transmisie (speed), paritatea (even/odd), caracteristici de control); pentru setarea caracteristicilor se utilizeaz? comanda $stty <optiuni> ;
12. $man [<comanda>]
- afi?eaz? pe ecran un help despre comenzi; pentru afi?area structurii manualelor UNIX ?i modul lor de consultare, se utilizeaz? comanda $man man
Comenzi pentru gestiunea directoarelor
1. $pwd
- afi?eaz? calea(path) directorului curent; numele comenzii reprezint? prescurtarea Path Write Directory;
Exemplu: /users/vlada
2. $cd [<director>]
- realizeaz? schimbarea directorului curent (change directory), noul director va fi cel specificat; pentru verificare se pot utiliza dou? comenzi pe aceea?i linie : $cd [<director>] ; pwd
- se utilizeaz? ?i urm?toarele variante ale comenzii:
$cd - directorul curent devine home aflat �®n /etc/passwd
$cd .. - directorul curent devine nodul superior(tat?
$cd / - directorul curent devine directorul radacina(root)
3. $mkdir <director>
- se creeaz? un nou director cu numele specificat, ca subdirector al directorului curent; sistemul va seta pentru directorul creat toate drepturile (R,W,X) la toate categoriile de utilizatori;
4. $rmdir <director>
- se ?terge directorul specificat numai dac? nu con?ine fi?iere
5. $ls [<optiuni>] [<specificator>] ââ,¬Â¦
- se listeaz? con?inutul directorului specificat(altfel, curent) sau informa?ii despre fi?ierele specificate �®n cazul �®n care se specific?;
- op?iunile permit precizarea informa?iilor ce vor fi afi?ate, eventual ordinea afi??rii; op?iunile sunt precedate de semnul ââ,¬Å"-ââ,¬Å" ?i pot fi combinate
- cele mai importante op?iuni sunt:
-l -afi?eaz? mai multe informa?ii despre director/fi?ier (drepturile proprietarului, drepturile grupului, proprietar, dimensiune,data, timpul, nume);
-r -afi?eaza numele fi?ierelor �®n ordinea invers alfabetic?;
-t -afi?eaz? numele sortate dup? data ultimei modificari;
-R -afi?eaz? rezumatul directorului specificat ?i al tuturor subdirectoerelor sale.
Exemple.
$ls -listeaz? numele subdirectoarelor directorului curent
$ls -lt -listeaz? con?inutul directorului curent, sortat dup? timp
$ls -l *.c -listeaz? informa?ii despre toate fi?ierele directorului curent
ce au sufixul .c
Comenzi pentru gestiunea fi?ierelor
1. $cat [<optiuni>] [<specificator>] [<redirectare>]
- afi?area/concatenarea/crearea de fi?iere text
Exemple.
$cat fisier1 -se afi?eaz? la terminal con?inutul fi?ierului ââ,¬Ë?fisier1ââ,¬â"¢
$cat fisier1 fisier2 >f3 -se concateneaz? cele dou? fi?iere ?i rezultatul se memoreaz? Ã?®n fi?ierul ââ,¬Ë?f3ââ,¬â"¢
Observa?ie. Comanda este echivalent? cu $cat fisier[12] >f3
$cat >fisier -se creeaz? un fi?ier text de la terminal, prin tastarea de la terminal a liniilor, dup? care se tasteaz? <Ctrl>+<Z>, iar fi?ierul se va salva Ã?®n ââ,¬Ë?fisierââ,¬â"¢
2. $pr [<optiuni>] <specificator> [<redirectare>
- listeaz? prin paginare (antet ?i linii) fi?iere text
Exemplu.
$pr f1 f2 >f3.pr -se pagineaz? cele dou? fi?iere, iar rezultatul se salveaz? in fisierul ââ,¬Ë?f3.prââ,¬â"¢
3. $lpr [<optiuni>] <specificator>
- tip?rirea la imprimant? a con?inutului de fi?iere text
Exemple.
a) $lpr >fisier.pr -tip?re?te la imprimant? con?inutul fi?ierului ââ,¬Ë?fisier.prââ,¬â"¢
b) $ls -l /bin/usr/bin >fisier -secventa de comenzi realizeaz?
$pr fisier >fisier.pr pe rÃ?¢nd crearea fi?ierului ââ,¬Ë?fisierââ,¬â"¢
$lpr fisier.pr cu con?inutul mai multor directoare,
$rm fisier fisier.pr paginarea lui Ã?®n ââ,¬Ë?fisier.prââ,¬â"¢, tip?rirea
acestuia la imprimant?, ?i �®n final
?tergerea celor dou? fi?iere create
4. $lp [<optiuni>] <specificator>
- tip?rirea la imprimant? prin paginare a con?inutului unor fi?iere
Observa?ie.Pentru utilizarea corect? a op?iunilor pentru fiecare comand?, utilizatorul este invitat s? consulte help-ul oferit de sistemul Unix prin comanda: $man <comanda>
5. $file <fisier> ââ,¬Â¦
- determin? tipul (surs?, obiect, executabil, text, etc.) unui fi?ier
6. $find <director> ââ,¬Â¦ <conditie>
- se caut? �®n directoarele specificate ?i �®n toate subdirectoarele lor, pentru
a se localiza toate fi?ierele ce satisfac <conditie>
7. $rm [<optiuni>] <fisier> ââ,¬Â¦
- ?terge fi?ierele specificate din directorul curent
- principalele op?iuni sunt :
-i -consultarea utilizatorului �®nainte de ?tergere
-r -?tergerea subdirectoarelor
-f -?tergerea fi?ierelor protejate la scriere
Exemple.
$rm -i * -se ?terg toate fi?ierele din directorul curent prin confirmare
$rm -r prog -se ?terge tot subarborele legat de directorul prog
8. $cp <fisier> ââ,¬Â¦ [<director>]
- realizeaz? copierea de fi?iere �®n urm?toarele variante:
a) $cp f1 f2 - copiaz? fi?ierul f1 �®n fi?ierul f2
b) $cp f1 [f2ââ,¬Â¦] dir -copiaz? fi?ierele f1 f2 ââ,¬Â¦ Ã?®n directorul dir
Exemplu.
$cp chem/*.doc /esr/user1/john -copiaz? toate fi?ierele cu sufixul .doc
subdirectorul john
9. $mount <fisier_special> <director>
- montarea (legarea) unui sistem de fi?iere la un director;arborele general al sistemului de fi?iere este unic ?i are r?d?cina root(/); exist? fi?iere pe alte suporturi (FD, CD) ce trebuie introduse �®n sistem prin opera?ia de montare; fiecare suport (volum) con?ine un sistem propriu de fi?iere al c?rui director r?dacina se poate ata?a la orice director din sistemul general de fi?iere; opera?ia poate fi utilizat? doar de administratorul de sistem;
Exemplu.
$mount /dev/dk00 /usr/vlada
-leag? sistemul de fi?iere de pe discheta indicat? de driver-ul
dk00 ca subdirector al directorului vlada
10. $umount <fisier_special>
- opera?ia invers? mont?rii(leg?rii) unui sistem de fi?iere
11. $mv
- mutarea(redenumirea) de fi?iere �®n dou? variante:
a) $mv <fisier_sursa> <fisier_dest>
-fi?ierul <fisier_sursa> se redenume?te <fisier_dest>
b) $mv <fisier> ââ,¬Â¦ <director>
-fi?ierele specificate sunt introduse �®n directorul specificat
12. $cmp [<optiuni>] <fisier1> <fisier2>
- se compara cele dou? fi?iere specificate ?in�¢nd seama de op?iunile:
-l -compar? ?i tip?re?te octe?ii diferi?i
-s -�®ntoarce codul de retur (0=fi?iere identice,1=diferite, 2=erori)
13. $chmod <categ_util> <operator> <drept> <fisier> ââ,¬Â¦
- schimbarea drepturilor de acces la fi?iere ordinare sau director
- comanda poate fi utilizat? doar de proprietarul fi?ierelor
- <categ_util> reprezint? categorii de utilizatori, adic?
U=proprietar
G=grup
O=restul utilizatorilor
A=cele trei categorii
- <operator> reprezint? unul dintre caracterele
+ pentru ad?ugare
- pentru ?tergere
= pentru asignare
- <drept> reprezint? drepturile oferite de sistemul de operare
r =citire
w =scriere
x = execu?ie
Exemple.
$chmod a+r fisier1 - se d? drept de citire tuturor utilizatorilor fi?ierului fisier1
$chmod go -rw fisier -se ridic? privilegiile de citire ?i scriere pentru grup ?i proprietar
14. $chown <proprietar> <fisier>
- schimb? proprietarul unui fi?ier sau director
- numele proprietarului se g?se?te �®n fi?ierul /etc/passwd
15. $chgrp <grup> <fisier>
- schimb? grupul unui fi?ier sau director
- numele grupului se afl? �®n fi?ierul /etc/group
16. $diff <optiuni> <fisier1> <fisier2>
- compar? dou? fi?iere de tip ASCII folosind op?iunile:
-b ignor? spa?iile ?i <tab>
-e crearea comenzilor de editor (a=ad?ugare, c=�®nlocuire,d=?tergere)
17. $sort [<optiuni>] [+|- poz] ââ,¬Â¦ [-o <f_sortat>] <fisier> ââ,¬Â¦
- sorteaz? fi?ierele specificate la un loc ?i rezutatul este dat �®n
fi?ierul f_sortat ?in�¢nd seama de op?iunile:
-b ignor? spa?iile ?i <tab>
-n sortare numeric?(implicit este alfabetic?
-r sortare descresc?toare
-f translanteaz? literele mari �®n litere mic
- <poz> este de forma m.n, unde m este deplasamentul �®n num?r de c�¢mpuri (�®ncep�¢nd cu 1), iar n este num?rul de caractere fa?? de �®nceputul c�¢mpului(numerotat cu 0); semnul + va �®nsemna �®nceputul cheii de sortare, iar - sf�¢r?itul cheii;
18. $tsort <fisier>
- sorteaz? topologic fi?ierul specificat
19. $tail [<optiuni>] <fisier>
- afi?eaz? un fragment de la �®nceputul sau de la sf�¢r?itul fi?ierului
specificat folosind op?iunile:
- +n / -n n linii/blocuri/caracter de la �®nceput/sf�¢r?it
-l afi?eaz? linii
-b afi?eaz? blocuri
-c afi?eaz? caractere
20. $wc [<optiuni>] <fisier>
- afi?eaz? num?rul liniilor, cuvintelor, caracterelor din fi?ierul specificat folosind op?iunile :
-l afi?eaz? num?r de linii
-w afi?eaz? num?r de cuvinte
-e afi?eaz? num?rul caracterelor
Comenzi pentru gestiunea proceselor
1. $ps [<optiuni>] [<proces> ââ,¬Â¦]
- afi?eaz? st?rile unor procese din sistem ?in�¢nd seama de op?iunile:
-a toate procesele active din sistem
-l informa?ii complete
-n toate procesele ce nu sunt asociate utilizatorului
- informa?iile referitoare la procese sunt:
- flag-urile(F) procesului (00=proces terminat,
01=proces sistem,
04=proces suspendat de p?rinte,
10=proces �®n memorie, dar blocat)
- starea procesului(S) (r =proces �®n coada de a?teptare,
s=proces suspendat,
t=proces terminat,
d=proces evacuat temporar pe disc,
o=proces aflat �®n execu?ie)
- identificatorul utilizatorului (uid)
- identificatorul procesului (pid)
- identificatorul procesului p?rinte (ppid)
- prioritatea procesului (pri)
- terminalul de unde a fost lansat (tty)
- timpul oferit de UC (time)
- prioritate modificata prin nice
- adresa din memorie la care se afl? (addr)
- lungimea procesului (size)
- momentul de start al procesului (stime)
2. $kill [<pid_proces>]
- terminarea unui proces �®n execu?ie ?in�¢nd seama de identificatorul procesului(pid)
3. $sleep <nr_secunde>
- suspend? temporar execu?ia unui proces
4. $time <comanda>
- furnizeaz? timpul de execu?ie ?i timpul UC la sf�¢r?itul termin?rii unei
comenzi lansate �®n execu?ie
5. $sh <fisier>
- lansarea �®n execu?ie a unui fi?ier de comenzi Shell
6. $at <timp> [<zi>] [+ <increment>] <fisier>
- lansarea �®n execu?ie la termen a unui program ?in�¢nd seama de
- <timp> ce reprezint? h:m (ora ?i minutul)
- <zi> ce reprezint? numele lunii urmat de num?rul zilei
- <increment> este unul din cuvintele: minutes, hours, days, weeks, months, precedat de un num?r
Exemplu.
$at 08:05 jan 24 +2 days prog
7. $nice [-n] <comanda> [<argumente>]
- lanseaz? un proces �®n paralel cu prioritate redus?, unde
-n este un num?r fixat care este adunat la ordinul de prioritate
implicit ?i rezult? prioritatea cu care se execut? <comanda>
Observa?ie.
Exist? un num?r de 20 de ordine de prioritate, numerotate da la 1 la 20.
Prioritatea maxim? este 1, iar cea minim? este 20. �Žn general, dac? nu se
modific? explicit priorit??ile, un proces se execut? cu prioritatea 10 sau cu
o prioritate implicit? fixat? printr-un apel de sistem.
Exemplu.
$nice -8 sort <a >b &
Comenzi pentru gestiunea volumelor
1. $df [<fisier_sistem>]
- indic? spa?iul liber pe un anumit volum unde este montat un sistem de fi?iere; dac? fi?ierul sistem nu este specificat, se afi?eaz? spa?iul liber pentru toate sistemele de fi?iere montate
2. $du [<optiuni>] <fisier>
- afi?eaz? num?rul blocurilor alocate pe un volum(disc), unde <fisier> este numele unui volum montat sau numele unui director; op?iunile sunt:
-a genereaz? o lista ce con?ine numele fiec?rui fi?ier ?i
num?rul de blocuri alocate
-r scrie mesaje despre directoare ce nu pot fi citite,
fi?iere ce nu pot fi deschise, etc.
-s afi?eaz? numai num?rul de blocuri alocate
Exemplu.
$du -a /usr/user1/teme
Dupa ce le shti pe astea tr sa shti cel punt 3 limbaje de programare yo iti sugerez c , c++ , java scripts si htlm dupa ce le shti pe astea 4 potzi sa incepi sa fiio hacker adica cand o sa shti tot nu o sa mai ai nevoe de comenzi de hack ..... sa toceshti si nush ce ca o sa shti singur si o sa fii ca mine
Bafta la Hackerit
|
|
